Cică erau odată un rege şi o regină. Şi regele îi zice reginei: "tu fumeie, eu plec la război ca să-ţi aduc ţie aur să te împodobeşti frumos! Până mă întorc eu tu nu ieşi din castel. Înţelegi?". Regina zice că înţelege şi că va asculta.
În aceeaşi seară regina iese din castel şi petrece noaptea la un prieten acasă. Se subînţelege că cei doi (regina şi prietenul) s-au rugat pentru reuşita regelui.
Dimineaţa, pe podul care separa castelul de pământul din jurul castelului este oprită de gardian. Gardianul îi cere legitimaţia de castel. Asta scoate legitimaţia şi gardianul îi zice: "fă nu pot, tu eşti regina şi prea-măritu' mi-a ordonat să nu te las să intri _|_". Reginuţa se enervează şi îl atacă pe gardian. Ca un apărător veritabil, gardianul nu s-a lăsat impresionat de criza de nervi avută de regină. Când regina a vrut să-l lovească el s-a apărat şi astfel regina a căzut în apă (că doar podul era peste o apă). În apă erau chestii care trăiesc în apă şi mănâncă oameni. Şi erau şi flămânde rău. Regina moare.
Întrebare: cine e de vină pentru moartea reginei?
Doamna/domnişoara care a istorisit povestea (cu alte cuvinte) a spus că regele e de vină pentru că nu trebuia să-i interzică reginei să plece din castel. Eu nu sunt de acord. Doar regina a ştiut care sunt regulile, a spus că le înţelge şi că va fi cuminte, dar n-a făcut-o. Unde mai pui că a şi atacat un om înarmat?
3 comentarii:
Prietenul e de vine. Daca tot vroiau sa se roage impreuna pt reusita regelui. de ce draq nu a venit el la regina?
Ca regele nu a zis sa nu primeasca vizite, ci doar sa nu iasa din castel.
nu?
defapt a zis ca de vina e gardianul:))adica cel mai vinovat dintre toti...si regele si prietenul is pe la mijloc ea ultima:))
daca regele a interzis accesul in castel...gardianul de ce i-a mai cerut legitimatia? doar el stia dinainte ca nu are voie sa lase pe nimeni in castel...:|
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.